Coșul meu (0 )
Ce este mărțișorul?
Cu toate că în Emisfera Nordică, primăvara începe în mod oficial pe 20 martie, pentru noi, românii, 1 martie este ziua pe care majoritatea românilor o așteaptă pe tot parcursul unei ierni friguroase. După 24 februarie, ziua de Dragobete, sau chiar mai devreme de atât, magazinele de bijuterii (și nu numai) comercializeză simboluri de fel și fel, care pot fi din metale prețioase și neprețioase sau din alte materiale, însă împodobite cu șnur împletit din ață roșie și albă. Se așază cu mândrie în piept, fixate cu bolduri sau ace de siguranță, la încheietură și chiar la gât. Vorbim despre mărțișoare – accesoriile pe care le dăruim și purtăm în semn de bucurie și recunoștință pentru dezamorțirea naturii, zilele însorite și culturile roditoare care urmează a fi semănate în primăvară!
Cuvântul mărțișor provine din forma arhaică marț a lunii martie, la care a fost adăugat diminutivul ișor. Conform foclorului, a mai fost numit și marț sau mărțiguș. Pe cât de drăgălaș sună termenul, pe atât de frumoasă este perioada dintre 1 și 8 martie, în care micile accesorii sunt în atenția tuturor.
1 Martie și mărțișorul
1 Martie la români
De ce este 1 martie ziua mărțișorului? Pe vremea geto-dacilor, când anul era împărțit în doar două anotimpuri, vara și iarna, martie era prima lună din an. Astfel, pentru strămoșii noștri, 1 martie semnifica ziua care deschidea noul an și era prima dintre Zilele Babelor, care țin până pe 9 martie. Abia în secolul al XVIII-lea, începutul noului an a fost stabilit la 1 ianuarie.
Istoricul Mărțișorului
Conform tradiției geto-dacice, odată cu începerea noului an, șnururi din lână albă și roșie erau oferite în familie și apropiaților, alături de urările precum cele de noroc, prosperitate, bunăstare în familie sau sănătate.
Se pare, totuși, că istoria mărțișorului merge chiar mai departe pe firul cronologic. Cercetările efectuate la Schela Cladovei (în Clisura Dunării) indică existența unor amulete vechi de peste 8000 de ani, sub forma unor pietricele de râu, vopsite în alb și roșu și care erau destinate, cel mai probabil, prinderii pe o ață pentru a fi purtate la gât. Acestea au fost considerate premergătoare ale talismanulului cu fir roșu și alb al geto-dacilor și un fel de simbol mărțișor al perioadelor străvechi.
Cărturarul Iordache Golescu este cel care atestat pentru prima oară mărțișorul, în cartea – tip dicționar „Condica limbii românești” (1832), însă mai multe informații despre semnificația mărțișorului a cules din popor folcloristul Simion-Florea Marian.
Acesta a redat, în „Sărbătorile la români” (1994), cele mai populare practici ale „vechilor români” din ziua mărțișorului și ulterior acesteia. Aflăm, astfel, că:
- în secolele trecute, Mărțișorul, celebrat pe 1 martie la români, era o sărbătoare populară în Bucovina, Moldova, Muntenia și Dobrogea, cu ocazia căreia părinții legau la gâtul sau mâna copiilor câte o monedă de argint sau de aur, utilizând o „cordea roșie” sau un „găitan compus din două fire răsucite de mătasă roșie și albă sau un fir de arnici roși și unul de bumbac alb”, ce simbolizează mărțișorul
- se credea despre mărțișor că dacă va fi purtat timp de 12 zile, de regulă, le va aduce noroc copiilor, îi va menține sănătoși și curați precum argintul sau aurul
- când nu mai era purtat, mărțișorul trebuia să fie pus într-un pom fructifer, iar dacă pomul era roditor în acel an, însemna că și copilului îi va merge bine în viață
- în anumite localități, mărțișoarele erau purtate și de fetele sau soțiile tinere, care credeau că mărțișoarele le vor păstra pielea albă, nearsă de soarele care urma să dogorească toată vara. Acestea spuneau: „Na-ți negrețele / Și dă-mi albețele” ori „Cine poartă mărțișoare / Nu mai e pârlit de soare”.
Semnificația mărțișorului
Mărțișorul la români – legende
Soarele, zmeul și feciorul curajos
Una dintre cele mai cunoscute legende care vorbesc despre mărțișor la români spune că demult, Soarele, pentru a vedea cum este viața omenească, s-a transformat într-o fată de o frumusețe impresionantă și a coborât pe Pământ. Aici, fata a fost răpită de un zmeu, iar pentru că nu a putut să se întoarcă pe Cer, întreaga natură a rămas amorțită în beznă și frig, făcându-se iarnă. Pentru a salva lumea, un tânăr curajos s-a luptat cu zmeul și a eliberat-o pe fată, redând Soarele Cerului. Picăturile de sânge ale băiatului s-ar fi scurs pe zăpadă și au topit-o, scoțând la iveală ghioceii. Astfel, primăvara sosise, iar fapta glorioasă a tânărului s-ar fi transmis prin viu grai până astăzi, când culoarea roșie a unui șnur de mărțișor ar reprezenta sângele feciorului, iar cea albă a celuilalt șnur, zăpada.
Zeița Primăverii
Conform unei alte legende populare din Moldova, la 1 martie, zeița Primăvara ieșise la plimbare când a văzut un ghiocel care nu reușea să scoată capul de sub zăpadă, căci era acoperit cu mărăcini. În timp ce zeița Primăvara dădea mărăcinii la o parte, zeița s-a înțepat într-un spin, zeița Iarna s-a înfuriat și a trimis ger și vânt pentru a o opri. Pentru a proteja ghiocelul, Primăvara l-a acoperit cu degetele și s-a înțepat în spini iar picături de sânge au curs pe zăpadă, topind-o. Și din această legendă, unde triumful binelui asupra răului este asociat cu cel al sângelui roșu asupra zăpezii albe, poate deriva semnificația mărțișorului.
Baba Dochia, 1 martie și Mărțișor
O altă legendă este legată de cea a Babei Dochia, un personaj extrem de important în mitologia românească, moștenit din vremea dacică. Baba Dochia pornea pe munte cu oile, de 1 martie, în fiecare an, în căutarea Mărțișorului, vestitorul Pimăverii. Dacă îl găsea, Primăvara începea iar Dochia rămânea sus, pe munte, împreună cu turma sa, până la venirea Iernii.
Legenda spune că într-o iarnă geroasă, și-a trimis nora la râu să spele un ghem de lână neagră până ce acesta devenea alb. După mult chin, un ajutor i-a venit în cale fetei și i-a dat o floare care a înălbit ghemul. Văzând floarea, Baba Dochia a crezut că i-a fost dăruită norei de către Mărțișor, așa că a plecat în căutarea luI. Urcând pe munte, Soarele topise zăpada și Baba Dochia își dăduse jos cojoacele, dar cum încă nu era 1 martie, vremea era schimbătoare. Curând, ninsoarea și gerul au transformat-o pe Dochia în stâncă.
Cine dă mărțișor de 1 martie?
Considerând 1 martie ziua mărțișorului și 8 martie ziua femeii și a mamei, prima lună de primăvară este considerată, în România, luna femeilor, iar mărțișoarele sunt cadourile nelipsite ale acestei perioade.
În copilărie, băieții dăruiesc mărțișoare fetelor, mămicilor, bunicilor și altor doamne apropiate. Fetele pot să-și ofere și ele mărțișoare între ele.
Bucovina este singura zonă din România în care lucrurile se întâmplă altfel, iar băieții sunt cei care primesc mărțișoare de la fete.
Indiferent cine dă mărțișorul de 1 martie, gestul este unul frumos, care încarcă cu voie bună!
Șnurul mărțișorului și simbolul – cum să fie?
În mod tradițional, șnurul mărțișorului este împletit din materiale textile de culoare albă și roșie.
Roșul, care semnifică sângele, este culoarea principală, astfel că se pot oferi și brățări cu șnur roșu sau alte accesorii doar cu șnur roșu.
În ceea ce privește simbolul, există numeroase opțiuni – unele extrem de populare, cu semnificații înrădăcinate în foclor, precum coșarul, potcoava, trifoiul cu 4 foi ș.a.m.d, iar altele care redau semnificații contemporane sau nu au o semnificație specifică, însă cuceresc prin design.
Ziua Mărțișorului, recunoscută de UNESCO
Cum Mărțișorul este o sărbătoare de origine daco-tracică, regăsită la români, dar și la aromâni, megleno-români și bulgari (la cei din urmă sub numele de Martenița și cu legende diferite), în 2017, acesta a fost înregistrat de către UNESCO în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, în urma candidaturii unui dosar multinaţional (Cultural Practices Associated to the 1st of March – România, Bulgaria, Macedonia, Republica Moldova).
Bijuterii de mărțișor
Recomandarea noastră este să alegeți simbolurile în funcție de legătura dintre voi și persoanele dragi, corora urmează să le oferiți în dar mărțișor de 1 martie. De asemenea, evenimentele importante din trecutul sau viitorul apropiat pot fi un factor decisiv.
Poți opta pentru brățări cu șnur din aur de 14 karate iar astfel, vei obine mărțișorul perfect pentru orice persoană. Dincolo de simbolurile fiecărui charm, aurul oferă prețiozitate mărțișorului iar șnurul roșu înglobează semnificațiile culorii. Îi poți alătura oricând și un șnur alb pentru a simboliza pe deplin semnificația mărțișorului.
