Crucea bizantină provine din timpul Imperiului Roman de răsărit, având o dăinuire de aproape 1000 de ani şi având o puternică influenţă în stilul cult românesc. Crucea are laturile evazate, din Ag 925, având un aranjament decorativ sculptat în relief cu influenţe orientale, manifestate prin perluţe, figuri geometrice stilizate, arabescuri şi influenţe elenistice, prin prezenţa acanturilor şi palmetelor armonios împletite şi stilizate, care îi conferă originalitate. În conturul crucii se află esenţa lucrării, realizată din Au 750, având un relief mai înalt care reprezintă monograma lui Iisus Hristos, cunoscută şi ca semnul XP (se pronunţă Chi-Rho), şi reprezintă un simbol creştin timpuriu, ei i se alătură prima şi ultima literă din alfabetul grecesc α (Alpha) şi Ω (Omega) realizate din Ag 925, aceste două caractere simbolizează începutul şi sfârşitul, dumnezeirea şi veşnicia lui Iisus Hristos.